„Designul centrat spre oameni își găsește începutul acolo unde funcționalitatea își atinge limitele“

Domnule Wanders, vă concentrați în întregime pe designul orientat spre om. Ce înseamnă asta? Omul este o ființă paradoxală. Punem brazi în apartamente de Crăciun, purtăm pantofi cu toc înalt și nu ne săturăm să privim pisicile cum își ling blana. Designul orientat spre om înseamnă să înțelegem că suntem departe de a fi atât de raționali pe cât ne-ar plăcea să credem. Această perspectivă abordează modul în care interacționăm cu obiectele și cu ceilalți, atât ca indivizi, cât și ca societate . Dar în realitate, oamenii iau decizii cel puțin parțial iraționale - și tocmai acest lucru ne face ființe frumoase și poetice. La studioul meu, căutăm esența și poezia din spatele acțiunilor umane, folosind cunoștințele dobândite pentru a dezvolta valori durabile și pentru a economisi resurse în același timp.

Cum dați viață principiilor designului orientat spre om? Designul orientat spre om explorează conexiunile dintre individ și mediul creat de acesta. Funcționalitatea reprezintă, fără îndoială, prima necesitate în acest context, deoarece fără funcționalitate nu există nimic. Din păcate, adesea ne limităm doar cu această cerință minimă. Cu toate acestea, designul orientat spre om începe acolo unde se termină funcționalitatea. Ceea ce urmează dincolo de acest punct este subiectul unui proces de reflecție cu întrebări profunde și cu răspunsuri adesea complexe. Dincolo de funcția lor primară, obiectele pot transpune valori, vise și idei.

Ce înseamnă asta la modul general pentru viața noastră? Și ce rol joacă sustenabilitatea în acest sens? Când alegem să investim conștient în obiectele din jurul nostru, mediul nostru artificial se umple de semnificație. Prin această nouă dimensiune a semnificațiilor, totul capătă un sens profund și ne oferă beneficii mai mari și pe termen lung. Pentru mai multă sustenabilitate, este nevoie de mai puține obiecte, dar de obiecte cu o valoare mai mare. Mai puțin dar mai valoros. Care ar fi un exemplu tipic al designului dumneavoastră umanist? Una dintre cele mai cunoscute lucrări ale mele este o lampă mare, în formă de clopot. Mulți dintre noi am crescut în preajma sunetului clopotelor, care simbolizează sosirea, întâlnirea, bun venitul și trecerea timpului. Clopotul a fost primul instrument de comunicare în masă, oferind posibilitatea de a ajunge la mai mulți oameni în același timp și pe o distanță mare. Lampa noastră simbolizează invitația și sosirea.

Cum și când a dispărut umanismul din design? Odată cu impunerea raționalismului și minimalismului la începutul epocii modern, rațiunea a devenit factorul dominant în procesul decizional. Brusc, designul a fost redus la satisfacerea intelectului. Cu toate acestea, noi, oamenii, suntem mult mai mult decât simpla rațiune. Devenind măsura tuturor lucrurilor, cifrele au generat, de pildă, clădiri de locuințe care par să fi ieșit dintr-un Excel și care nu au capacitatea de a transmite sentimentul de ”acasă”. Desigur, rațiunea are un rol esențial în design, deoarece lucrurile trebuie să fie funcționale. Dar este eventual punctul de început. Mai ales atunci când dorim să creăm ceva care să aducă beneficii societății și individului.

Cum putem conferi unui obiect valoare adăugată nematerială? Este un în principiu simplu, deși mulți nu au înțeles dacă dețineți ceva care vă place, ceva ce ați căutat și în cele din urmă ați găsit, ceva care nu își îndeplinește scopul mai bine decât alte obiecte, dar pe care totuși nu l-ați înlocui cu altceva, atunci acel ceva are valoare adăugată. Dacă, în schimb, aveți acasă ceva care nu are o semnificație specială pentru dumneavoastră și pe care nu ați ezita să îl schimbați cu un articol cu aceleași caracteristici, atunci fie a fost greșită decizia de cumpărare sau promisiunea făcută de produs nu a fost corectă. Ce ați salva dintr-o casă aflată în flăcări? Dețin un vas de ceramică cu o vechime de 3.000 de ani, un obiect, aparent neînsuflețit, care a petrecut o perioadă extrem de îndelungată pe fundul mării, după ce a fost folosit pe o corabie asiatică timp de peste 100 de ani. Am achiziționat acest vas acum 23 de ani. De fiecare dată când mă uit la acest vas, mă copleșește un sentiment de umilință. Brandul meu de design Moooi a creat replici ale acestui vas antic, pe care acum le oferim sub formă de vaze de porțelan. Astfel, acest obiect aparent neînsuflețit a dat naștere unor urmași, la vârsta sa de peste trei milenii. Simt că am oferit o viață nouă acestui vas, dar și persoanei care l-a creat inițial. Este o experiență extrem de valoroasă pentru mine.

În lumea designului sunteți cunoscut ca fiind un câmp de energie creativă, aducând imaginația și pasiunea în procesul de creație. Cum reușiți asta? Trăiesc. Sunt o ființă umană. Îmi folosesc umanitatea. Fac uz de mintea mea, dar o utilizez doar ca punct de plecare. Când începem un nou proiect în studio, îi spun echipei mele: haideți să luăm în considerare toate aspectele și să privim problema din toate unghiurile. Să abordăm proiectul într-o manieră cât mai înțeleaptă. Să dăm tot ce avem mai bun și să luăm în considerare toate funcțiile imaginabile. Și după ce am făcut asta, când am rezolvat problema complet și în modul cel mai înțelept, le spun oamenilor mei: haideți să aplicăm peste această soluție inteligentă straturi de poezie, de iubire și surprize. Dar să o facem într-un mod subtil, astfel încât nimeni să nu observe.

Studioul a creat conceptul și dotările pentru Audi City Lab din cadrul Milan Design Week 2021. Cum ați descrie mesajul fondului și al formei? Rolul luminii ca mijloc de transmitere a informațiilor și stărilor de spirit este crucial la Audi. De asemenea joacă un rol esențial pentru modul în care am pus în scenă Audi City Lab. Lumina este omniprezentă aici. Ea ne ghidează pe drum, ne atrage atenția, ne expune povești, ne stimulează simțurile și ne amplifică sensibilitatea. Este un joc la nivel intuitiv, pe care nimeni nu știe să îl joace mai bine decât producătorii de automobile. Dar asta nu este totul: mi se pare extrem de interesant că niciun scaun din vreun Audi nu seamănă cu mobilierul pentru șezut pe care îl avem acasă. Așteptările legate de un scaun de automobil sunt pur și simplu diferite față de cele legate de un scaun din sufrageria de acasă. Desigur, acest lucru se datorează parțial și funcțiilor diferite ale fiecărui tip de scaun. Și totuși, are, de asemenea, un caracter simbolic. Astfel, pentru evenimentul de la Milano, am creat un scaun de automobil Audi destinat mediului de locuit. Prin acest schimb de simboluri, prin această trecere între cele două lumi, am creat o anomalie. Că vorbeam despre scaunele din mașinile Audi: uitându-ne la gama prototipurilor auto Sphere, observăm că mai ales la interior, Audi pune preț pe designul orientat spre om. Cum credeți dumneavoastră că ar trebui să arate un automobil cu o astfel de orientare? Nu-i așa că este o nebunie gândul că în automobil, corpul uman este propulsat la viteză foarte mare, aflându-se la doar 20 de centimetri deasupra unei suprafețe dure ca piatra? Protejat de nimic altceva decât de acele elemente relativ mici, care au menirea să îi ofere siguranță? De aceea rol al unei mașini nu este doar de natură fizică și funcțională. Mai degrabă, rolul său este să ne mențină în siguranță și să nu lase ocupanții să iasă din sfera sa. Automobilele devin entități simbiotice și bionice, cu omul plasat în centrul lor. Astfel, șoferul și automobilul trebuie să se îmbine armonios pentru a forma o entitate unitară, fără să eșueze.